Asta e formula cu care toata lumea te agata, te interpeleaza, te opreste pe strazile madrilene. Mai avem si hoyen guapas sau hoyen morenas. Madrilenii sunt, asa cum citisem in diverse ghiduri si pe diverse site-uri, curtenitori. Nu fac economie la complimente, nici la fluieraturi. Ospatarii sunt ok, atata vreme cat nu stiu de unde esti. Femeile mi s-au parut usor neingrijite. Fara obsesia pedichiurii proaspat facute sau a defrisarii pe brate. Cu toate astea, nu mi s-a parut ca ar avea vreo problema cu felul in care arata. Si nici ca ar da doi bani pe felul in care sunt privite.
La capitolul magazine, Madridul are de toate: de la chinezarii la Zara; de la H&M la S&H (adica buticele care creaza impresia de second hand). Dat fiind faptul ca in perioada in care am fost noi era o sarbatoare locala, am vazut cum arata un targ de haine. Adica, un fel de bazar. Turcisme, chizenarii, indienisme si alte chestii. Ok, recunosc, mi-am achizitionat una pereche sandofiori. Dar pe talpa scrie "Made in Spain". Marimile sunt ca la noi. Adica in magazine si-a gasit haine colocatara sisut. Si colega mea. Care se hranesc cu apa plata cu lamaie si arata intocmai.
Sarbatoarea de San Isidro pe care am prins-o noi la ei ne-a aratat o alta fata a locuitorilor de acolo. Mi-am adus un pic aminte de Maramures. De ce? Pai madrilenii se imbracara in costume traditionale. Se pusera pe cantat si pe jucat flamenco. Pe mancat ochisori si pe baut sangria. In Plaza Mayor a avut loc o chestie de am asimilat-o noi cu un spectacol Divertis. In alte colturi ale Madridului, au avut loc reprezentatii de flamenco si concerte ale diverselor fanfare.
In a doua parte a minunatei excursii, din cauza de bataturi, caldura si oboseala, am luat-o cu metroul. 10 calatorii 7.4 euroi. 1 calatorie 1 euroi. Am intalnit acelasi sistem ca si in Barcelona. Cu metrouri care vin la secunda. Cu magistrale legate prin statii comune in punctele cheie ale orasului. Cu pasaje ametitoare. Cu oameni civilizati care stiu ca pe scara rulanta se stationeaza pe partea dreapta, iar partea stanga ramane libera pentru cei care se grabesc sau sunt mai sportivi din fire.
Folosindu-ne de mijlocul de transport mai sus amintit, am facut prima oprire la Santiago Bernabeu. Impresionant. Ne-am pozat cu ghete, baloane de aur , cupe, cupite. Scot strainii astia bani din orice. Era un fular cu Real in jur de 35 de euro. Nu mai vorbim de sorturi sau tricouri care sareau usor de 50 de coco. Am platit pentru un tur complet, inclusiv dusuri, vestiar, banca 20 de euroi. Stadionul este impresionant. Si chiar si gol parca iti face pielea de gaina. Ziceam ca scot bani si din piatra seaca. Corect. Insa au si cu ce se lauda. Muzeul stadionului pastreaza toate cupele, medaliile, premiile, fotografiile cu jucatori, antrenori, echipe adverse.
Dupa atata sport, vizitaram gradina zoologica. Imensa. Sau poate doar ne dureau pe noi picioarele. La capitolul animalute, vienezii ii iau pe spanioli de departe. Desi, aici am fost super incantata sa asist la un show cu pasari rapitoare si la un show cu delfini. Nu stiu daca gartie animalutelor, muzicii, vocii announcerului, dresorilor, insa toata lumea era lipita de scaune, intr-o liniste deplina. Uralele care izbucneau la sfarsitul fiecarui numar le-am mai intalnit doar la tango in Bucuresti acum cateva luni.
Ce mai au madrilenii? Mai au expozitie de trandafiri. De vis. Cu nenumarate specii de roze. Intr-o singura culoare sau intr-un amestec de culori. Mai au teleferic. Curat. Si in care voice overul iti explica inca de la urcare pe unde te afli si ce vezi. Exact ca un ghid. Si abia de acolo, de sus, iti dai seama ca Madridul e un oras aruncat parca intr-o padure, la ale carei margini se face sport. Aveam sa aflam ca numita Casa del Campo a fost candva terenul de vanatoare al printului Felipe de Bourbon. Pai si cum, a renuntat printul la ceva al lui ca sa se bucure poporul? Dap. La ei e invers. Conducatorii renunta, nu acapareaza.
As mai avea de adaugat doar impresii despre Barajas. Aeroportul. Care e fascinant si infricosator de mare. Si ne-am dat seama de asta in mometul in care am fost redirectionate spre un alt terminal. Ca sa va faceti o idee, diferenta intre terminale era de 2 statii de metrou. Lungi. Pe care initial noi am zis ca le vom face pe jos. Noroc ca am dat peste o romanca la informatii si ne-a trimis spre autobuz, ca, daca nu, faceam o noapte intreaga de la terminalul T4 la T1.
Cam asta fu excursia in capitala Spaniei. Ne-am intors bine sanatoase, fara gripe porcoase. Cred. Adios Madrid y bem-vindo Lisboa!
2 comentarii:
Ce zgarcita ... pentru 35 de coco, nu ai adus un fular original.In fine, ne bucuram ca sunteti intregi si sanatoase si voiaj frumos la...acolo unde v-ati propus voi sa mergeti .C.
Lasa ca ti-am promis ca iti fac rost. Nu ma mai stresa.
Trimiteți un comentariu