Da. Numai ca soare n-a fost deloc. Ce concluzie sa tragem noi de aici? Niciuna. Daca vrem sa mai traim. In libertate. Si neacuzati de savarsirea diverselor infractiuni. Azi vorbim de ginerica. Si vom urma aceeasi linie melo-dramatica. Presarata cu un picut de umor. Ca nu mai are Work-ul servetele. Si ne vom arunca tot cu capul inainte. Si nu vom mai vorbi despre dl. oltean jurist. Azi vom vorbi despre Cristi.
Nu ascund faptul ca, in momentul in care l-am cunoscut, m-am gandit ce-o fi in capul blond al prietenei mele. Pentru ca mie mi s-a parut a fi un jurist uns cu toate alifiile si cam alunecos. Si mi-a fost antipatic. Si imi si imaginam cum o sa ii sucesc gatul cu prima ocazie. Nu m-a tinut mult. O perioada. Pana m-am convins ca e baiat bun. Cu toane, dar baiat bun. Si cu un minunat simt al umorului.
Si, da, Cristi e oltean. Care da din coate. Probabil asa a ajuns la Lumi. Daca ieri va spuneam cum am perceput totul prin ochii miresei, nu va pot spune si din punctul de vedere al lui. Pentru ca, oricat as fi incercat eu sa-i promit marea si sarea, nu m-a lasat sa ii fiu domnisor de onoare. Nu m-a lasat sa ii iau barba. Si nici sa-i uit verighetele acasa. Si nici sa il invat vreo declaratie siropoasa de amor. Pentru nevasta-sa. Nu pentru arta.
Si daca mireasa a fost acolo, in centru, in permanenta, el a fost stalpul din spatele cortinei. Si a fost. Pentru prima data l-am vazut pe Cristi matur si serios. Si mi-a placut ca a incercat sa tina companie tuturor invitatilor. Poate pe unii nici nu-i cunostea, poate pe altii nu-i suferea (recte pe mine), insa a fost printre noi. Si mai spun asa (Doamne ajuta sa nu citeasca mireasa): el a fost mai mult langa astia batuti de pantofi, de soarta sau de altele. Ceea ce a fost bine. Pentru ca s-au completat.
Cristi a cantat din toti rarunchii ca "l-a facut muma-sa oltean" si ca Andri Popa "trece-n Valea Seaca". Nu a fost un maestru al valsului, insa a sarit de si-a tocit talpile de la pantofi la "We will rock you". Nu a bocit si a fost mereu serios, insa o tinea pe Lumi de mana intr-un mare fel. In plus, mi s-a parut ca surorile miresei il privesc cu un oarescare respect. Ca pe un cineva. Cristi ma tinea de vorba ca sa nu ma podideasca lacrimile si ma lua peste picior din aceleasi considerente. Sper.
Tot Cristi si-a rascumparat mireasa. Si a platit ca fraierul tot. Fara sa cracneasca. Desi ar fi trebuit sa o rascumpere nasul. Ca era inainte de 12. Si tot Cristi a preferat sa o tina de mana pe Lumi si sa nu o calce pe picior in biserica. Aaaa, si Cristi a avut prieteni. Nu multi. Dar apropiati. Sau asa mi s-a parut. Si tot din cauza lui nu pot eu sa pun poze aici. Ca m-a amenintat.
Acesta a fost ginerica. Super tare, super matur. Barbat. Nu copil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu