Intr-o minte luminata

Sunt o mare fana a defilarilor de 1 decembrie. Dar nu de la fata locului, ci din motul patului. Ma emotioneaza defilarea, imi place fanfara, imi place garda de onoare, imi place tot protocolul cu care se desfasoara actiunea. Asa ca, si anul asta, m-am cocotat in motul patului, m-am inarmat cu doua pachete de servetele (ca ma mai si emotionez) si m-am pus pe uitat.

A inceput smecheria. Bineinteles ca nu s-a miscat nimic pana nu s-a prezentat la locul faptei cel mai roman dintre romani. Basica. Nu-mi place politica. Nu o inteleg. Nu-mi place sa discut despre ea. Imi place sa observ oamenii din spatele politicului. Si sa-mi imaginez viata lor dincolo de sticla. Azi m-am gandit sa imi imaginez atmosfera din cea mai importanta familie a tarii.

Dimineata zilei de 1 decembrie. Dupa o noapte de analiza a mult prea trambitatelor alegeri, Traienica isi da seama ca azi trebuie sa fie la inaltime. Nu conteaza ca azi noapte a exagerat cu spritul. De necaz si de durere. Azi trebuie sa o ia de la inceput. Macar sa se salveze pe el. Mai are un an. An in care trebuie sa aiba grija de imagine, de popularitate. In timp ce Maricica ii calca de zor camasa alba, apretata, Traienica serveste micul dejun.

"Mai Mario, ce dracului o fi in mintea romanilor? Iar ii voteaza pe psd-isti. Nu mi-a iesit treaba aia cu Nastase si cu matusi-sa Tamara. Rusnacu e uns cu toate alifiile. Nu se lasa asa usor. Isi apara oamenii. Chiar si pe rr-itul de presedinte. Ala de fatada."

"Lasa, draga, nu te enerva. Important e sa ai grija tu de imaginea ta. Sa nu pierzi alegerile prezidentiale. Ca m-am obisnuit cu statutul asta de prima doamna. Si cu indeletnicirile specifice. Nu mai vreau sa ma intorc iar in anonimat. Sa stau iar la cozi la supermarket. Nu vreau sa renunt la echitatie pentru table."

"Femeia lui Dumnezeu, lasa tampeniile si vezi cum calci camasa aia. Ai si tu mai multa grija la guler. Ca toate televiziunile o sa fie cu ochii pe mine. Si vezi ce cravata imi alegi. Sa nu fie rosie. Sau portocalie. Sa fie sobra. Asa ca momentul. Si nu iti mai face tu probleme pentru familie. Ca de bunastarea noastra ma ocup eu."

"Pai da, sa ma gandesc eu la toate. Sa ai grija cand depui coroana. Sa zambesti. Nu prea larg. Dar sa zambesti. Si sa te faci ca aranjezi esarfa de la coroana. Sa nu fi teapan ca toti aia de or sa depuna dupa tine. Sa arati ca esti atent la detalii. Iti facusi pantofii cu crema? Si haina, ti-o periasi?"

"Stai sa vad ce mai zic astia ai lu' Voiculescu. Iar m-au luat la misto. Auzi, ce-o fi facut Nuti? I-o fi iesit miscarea sau s-o fi lasat cu cantarea aleia? Pitpalacii mei nu imi dadura niciun semn. O fi groasa asa?"

"Las-o, draga, pe Nuti. Se descurca ea. Tu sa ai grija sa ii faci fetii intrarea. Ca macar Elenuta noastra sa iasa bine. Si sa ramana in carti. Ea trebuie impinsa in fata."

"Eu incerc. Dar eu stiu ce dracu' ai facut tu? Si cum te-ai ocupat tu de educatia mezinei? Ca ma face mereu de ras. Nu stie sa vorbeasca nici romaneste. Nici nu vreau sa ma gandesc ce o sa scoata pe gura la vreo intalnire cu diplomatia straina. Acu' unde umbla? Iar e cu pierde-vara ala a lu' Hrebenciuc?"

"Las-o, draga, ca e tanara. Are timp sa lucreze la imagine. Si daca o mai ajuti si tu, se aseaza treburile."

Aceasta cruciala conversatie fu intrerupta de un telefon.

"Sefu, sefu, nu ati plecat? Sefu, ce ne facem cu rezultatele astea idioate? Nu ne-a ajutat Stolo. Degeaba l-am scos in fata. Tot rr-itul a castigat. Cu cine ne bagam, sefu, in alianta?"

"Bai Emile, ai rabdare, sa terminam cu coroanele astea. Ma duc, depun, zambesc putin si ne vedem dupa masa la una mica. Maria e ocupata cu curatenia de sarbatori. Asa ca, nu ne incurca. Aia mica se harjoneste cu ala micu' a lu' Hrebe. Deci nu ne deranjeaza nici ea. Asa ca, veniti la mine. Sa intrati prin spate. Ca sunt toti ziaristii in fata. Sa-l iei si pe Stolo. Ne gandim cine plange de data asta. Sau tragem la sorti. Ca eu m-am cam saturat sa fiu plangaciosul de fiecare data."

"Sigur, sefu, e asta o problema?! Imi dati un beep si va sun eu. Ca mie imi merg afacerile. Dumneavoastra, din salariul ala de bugetar, nu puteti acoperi toate cheltuielile."

Dupa doua ore de ferchezuiala, Traienica e gata. Isi puse fata lui sobra, se urca in Logan si o lua spre Arcul de Triumf. "Cine dracu' m-o fi pus sa scap porumbelu' cu Loganu'? Sa simt acuma toate gropile si gropitele? Sa se abureasca geamurile? Unde oi fi pus ma carpa aia cu care sterg parbrizul? Nu se vede nimic. Aha, aha, uite tancurile. Ajunsei. Doamne ajuta!"

Incepe ceremonia. Garda da onorul. Se canta imnul. "Cum o fi bine, sa mai plang si acuma? Nu, nu, lasa, ca pe urma zic astia ca sunt frate cu Solcanu. Asa, acuma e momentul sa depun coroana. Cum era, ma frate? Plecam cu stangul sau cu dreptul?" Din spate auzi soptindu-i-se: "stangul, stangul, stang, drept, stangul. Acum, facem dreapta. La 90 de grade. Zambiti usor. Sa nu uitati sa asezati esarfa!"

Se termina. Inapoi in tribuna. "Nu ma asez langa Tariceanu. Nici mort. Mai bine langa Geoana. Hai ca nu dureaza mult. Juma' de ora. O fi terminat Maria mamaliga? Fac si-o tuica fiarta ca sunt rebegit de frig. Noroc cu ceata asta, ca nu mai trebuie sa vedem si avioanele. Se mai scurteaza paranghelia. La anu' in timpul asta, oi mai fi tot aici? Si tot in calitate de presedinte? Daaa, ii fraieresc eu cumva. Nu se poate. Am fost eu primar atata amar de vreme. Trebuie sa mai fiu presedinte inca un mandat. Sa apuc si eu sa imi asez fetele. Si sa mai vad lumea cu Maria. Pe banii cetatenilor. Si pe urma, gata. Ma retrag."

Ce a urmat dupa ceremonie chiar nu ma mai intereseaza. Am vrut doar sa-mi imaginez ce e in mintea unui diplomat, cel mai mare om din stat, in dimineata zilei de 1 decembrie 2008. Cand si-a luat-o peste bot cu alegerile parlamentare, dupa ce in prealabil si-o luase peste acelasi bot si la alegerile din vara. Si stie si el ca risca sa si-o ia peste bot si la prezidentiale. Nu sunt nici pro nici contra Basescu. Nu am nicio parere referitor la viata politica din Romania. De cativa ani nu imi mai exercit dreptul ala pentru care au murit oamenii in decembrie 89. Imi pare rau. Dar nu cred in exercitarea acestui drept.