Ca la noi in musuroi...

Primavara e usor deprimanta. Desi n-ar trebui. Dar parca marea de lumina dupa atata intuneric, ne inunda prea repede. Insa, treptat treptat ne revenim. Ne intram in ritm. Stangul, stangul, stang, drept, stangul. Dam jos hainele grele. Ne obisnuim sa fim albinute. Ne obisnuim si cu explozia de culoare, care dupa atata gri, ni se pare usor tipatoare.

Si uite asa, pe nesimtite, se apropie Pastele. Una dintre cele mai frumoase perioade ale anului. Si nu, nu pentru ca as fi vreo pioasa care simte pana in rarunchi importanta sarbatorii pascale. Nu, sunt la fel de superficiala ca restul turmei. Si ma gandesc la primul gratar la iarba verde. Iaaarba veeerde de acasa, sa ma ratacesc prin lume nu ma lasa. Cum zicea maestrul Mircea Rusu. Asa. Gratar. Noapte de Inviere, curtea bisericutei noastre albeeee, albe ca spuma laptelui. Lumini multe, oameni linistiti, impacati. Carduri de persoane tacute, adancite in valurile propriilor ganduri, mergand parca spre casa ghidati doar de lumina sfanta. Sperante, rugaciuni in noapte, cozonac cu lapte, drob si ciorba de bureti.

Pana sa ajungem insa sa ne bucuram de toate acestea, pana sa ajungem sa miroase in casa a pasca, mai avem un pas. Si uite asa, femei, barbati, tineri si tinere purced la procesul de curatire. Nu numai pe interior, ci si pe exterior. In fiecare dimineata de weekend se face coada la batatorul de covoare din spatele blocului. Inarmati cu batator, perie, apa si otet si, mai ales, cu rabdare, domnii curata covoarele. La fiecare etaj, cate-o duduita se intinde, face echilibristica, acrobatii in incercarea de a castiga titlul de "cele mai stralucitoare geamuri". Inca de la 7, 8, aspiratorul munceste. Mananca tot: praf, gigei, nervii vecinilor. Sforile din balcoane devin ineficiente sub povara perdelelor mirositoare a detergent si albe ca neaua.

Cum toata treaba asta e molipsitoare, aripa tanara a familiei noastre s-a preocupat de bunastarea si comfortul animalelor noastre de companie, gandaceii din bucatarie. Si ziseram sa venm si noi in randul lumii. O luaram tilip tilip cu bucataria. Dupa 4 ore de smotru, veni primavara si pentru colocatarii nostri mai sus citati. Iesira si ei la picnic. Colocatara sisut iesi in lumina reflectoarelor. O ajunse randul la capitolul curatat geamuri. Se certa cu baba de la doi care se gasi sa stropeasca florile din gradina fix dupa ce lustrui biata colocatara mai cu abitir ferestrele. Bun asa. Ramase ca baba vecina. Iar vrednicuta furnicuta se apuca iar de lustruit. Subsemnata, cum nu iubeste iesirea la rampa, facu treburile de dupa jaluzele.

In fine, dupa doua ziulici de tras in jug, casa noastra cuibusor de nebunii e luna. Bec. Straluceste. Ca in reclamele alea la detergenti. De curat ce e, colocatarei i s-a facut mila sa gateasca pe aragazul nostru ca nou. Asa ca am facut comanda. La pizza. Pe care am mancat-o rece. Ca i s-a facut mila si de cuptorul cu microvele. Si am mancat-o din cutie, deasupra chiuvetei de la bucatarie. Ca sa nu murdarim fata de masa si nici sa nu facem frimituri. Colocatarul colocatarei a fost pus sa scape de incaltarile posibil posesoare de praf, la intrare. Nu, nu la intrarea in casa. La intrarea in bloc. Nu intrebati cum dormim. Mai lipseste cortul. Ca sa nu deranjam paturile. Toate astea dupa ce avem mainile pline de rani de la chimicalele cu care am mestreluit.

Cu ce ne-am mai ales? Eu cu o raceala de toata frumusetea care ma face sa behai. De mi-e frica sa nu ma confunde astia cu vreo oaie. Mai ales ca am si circumstante agravante. Noroc ca lumea cauta miei. Si nu oi. Sau berbeci. Raceala de care ziceam m-a saracit cu 50 de Roni. Atat m-au costat faringo vitaminele. Si alte chestii care sa imi dea impresia ca ma simt mai bine. Si care sa pacaleasca durerea de gat suficient ca sa am eu timp sa adorm.

Sa vina Pastele. Ca ne e foame. Si ne dor oasele de atata dormit pe jos. Si de la atata smotru. Si vecina baba de la doi ne-a facut geamurile praf. De nu se mai cunoaste nimic. Si mi-e frica. Nu stiu cat mai poate colocatara sisut sa respecte postul si sa fie buna cu aproapele ei. De deasupra.