joi, 4 septembrie 2008

Tara de rahat, oameni de rahat, servicii de rahat

M-am nascut in Romania. Am crescut si m-am maturizat in Romania. M-am nascut, am crescut, m-am maturizat printre romani. Romania e tara mea, romanasii sunt ai mei. Romanasii, imediat dupa ce Romania a fost zgaltaita si scoasa cu forta dintr-o dictatura calduta, au fost obligati sa inteleaga si ei cum e cu democratia. Dar, cum romanasii nu cunosc nicio cale de mijloc, ei s-au transformat din oamenii aia calduti si primitori, care se multumeau cu ce aveau, care se respectau reciproc, in cei mai mari snobi, cei mai mari nesimtiti, cei mai mari idioti becalizati.

Romanasii nu mai stiu ce fitosenii de masini sa isi traga, ei care pe vremea lu' Ceasca mergeau un weekend si celalalt stateau acasa, ca asa era: un weekend numerele cu sot, un weekend alea fara sot. Ei nu mai stiu ce inseamna respect in trafic, se injura ca la usa cortului, parcheaza in mijloc de intersectie ca in codru', nu stiu ce inseamna sa faci loc unei Salvari (pana o sa vina un moment in care in Salvarea aia se va afla unul de-al lor, iar in drumul salvarii alti nesimititi), nu mai stiu de prioritate, nu mai stiu de semafoare, nu mai stiu de nimic. Offf, unde or fi Ceasca+Hitler+Stalin?

Romanasii nostri nu mai stiu pe la ce all inclusive-uri de 'jde mii de stelute sa mearga, ei care se ingramadeau la biletele prin sindicat. Da' nu sunt in stare sa isi stranga gunoaiele pe care le lasa in urma, nu sunt in stare sa ridice hartia pe care, fara pic de talent, au aruncat-o pe langa cosurile de gunoi. Iar pe la fitoseniile de strainataturi, isi dau cu stangu-n dreptu': fac risipa la mancare, la bautura. Cum spuneam, saraci si flamanzi, becalizati peste noapte. Suntem prea departe de civilizatie, suntem prea departe de a fi oameni din nou.

Romanasii nostri au impresia ca daca lucreaza intr-o banca (aici vroiam, de fapt, sa ajung; cam lunga introducerea, stiu) sunt cel putin mama si tata lu' Tiriac. Trecem peste faptul ca multi nu stie sa se exprime, nu stie sa raspunda la intrebari adresate la obiect, ca habar n-au pe ce lume traiesc, ca nu stiu sa-si promoveze produsele. Trecem si peste faptul ca nu au simtul umorului si ca au impresia ca, daca au un bat infipt in ... undeva, sunt mai inteligenti, mai interesanti si au mai multa prestanta. Trecem si peste indolenta cu care te privesc de fiecare data cand soliciti ceva ce presupune miscarea sezutului lor de functionari. Trecem si peste faptul ca eu astept ca vaca, dupa ce in prealabil m-am invoit de la serviciu, iar ei isi beau cafeaua si isi povestesc din aventurile de noaptea trecuta. Dar am pretentia sa fiu tratata cu respect, am pretentia ca oamenii sa se trateze intre ei cu respect. Eu iti respect locul de munca, iti accept scaparile profesionale, te accept asa dobitoc cum esti, ajuns in banca prin pilele mamii tele (aici era o injuratura, da' mai citesc si mama si matusi-mea uneori si nu vreau sa le supar). Tu de ce nu ma poti trata la fel? Ai impresia ca daca facem schimburi de joburi, tu vei stii mai multe despre ceea ce fac eu decat stiu eu despre ceea ce trebuie sa faci tu? Explica-mi, boule care esti tu bou (am ajuns sa il citez pe Becalli, asa de tare fierb) ce am de facut, cui trebuie sa ma adresez, scuza-te dobitocule care esti tu dobitoc ca nu iti merge nu stiu ce aplicatie, pentru a nu stiu cata oara in decursul a doua luni. Nu ma face sa ma simt ca un rahat pentru ca am venit sa iti platesc tie din banii mei, castigati cu sudoarea fruntii mele (ca de-aia am invatat atata, ca sa ma futi tu cum iti place) si nu te mai uita asa de sus pentru ca tu esti la costum iar eu in blugi (ca doar de-aia tu ai studii medii iar eu superioare). Respecta-ma, ca nu stii nici ce sunt, nici ce imi poate capul. Si nu stii niciodata cand salariile ING-ului vor fi externalizate si vor ajunge pe mana Work-ului, mai exact pe mana unui consultant, sa zicem eu, si te vei trezi cand iti va fi lumea mai draga ca nu-mi merge aplicatia. Iar voi, dragi conducatori ai ING-ului, aveti grija ca imaginea bancii voastre e data de dobitocii de la ghisee (chiar nu vreau sa generalizez, ma voi limita la Titan si Lizeanu), bagati niste bani in traininguri ca o sa va pierdeti clientii.

Le cer scuze romanasilor care nu fac parte din categoriile de mai sus, sora-mii ca si ea lucreaza sub aceeasi sigla portocalie, lu' mama si matusi-mii pentru injuratura, dar nu am mai putut cenzura si celor ce cititi pentru posibilele neconcordante intre subiect si predicat, dar eram plina de obida.

4 comentarii:

Blondutza spunea...

Puteam sa jur ca subiectul de astazi va fi ING-ul !!!!!!!!!!!!! Mai exact doamna impoisibila ( asta pentru ca stiu ca mama si matusa ta, citesc randurile acesta) , pentru ca altfel ii spuneam imbecila aia ne......, bagata in seama evident )!!! Si fii mama mai succinta, mai la subiect, ca m-a obosit introducerea aceea teribil !!!! Ata informatie de prelucrat...., ufff !!!!!!
Si dat fiind faptul ca intotdeauna am fost altfel decat oamenii normali, adica anormala mai pe intelesul tau, te intreb prieteneste daca la sfarsitul lui octombrie esti dispusa sa zambesti frumos in poza, langa doi nebuni care s-au hotarat sa se uneasca ( nu sa si-o traga, sa se casatoareasca!!!) si langa familia lor!!!! Adica o mana de oameni ( si aici chiar vorbesc serios !), care vor sa se bucure .....de nenorocirea .....celor doi nebuni!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Andreea spunea...

De unde stiai de ING? De ce puteai sa fii tu asa sigura? La aia cu invitatia, mai vorbim...

Blondutza spunea...

Wowwwwwww, refuz??????????? Fuck, crinolina tot nu-mi pun.....

Andreea spunea...

Haaai, macar un picut, o trena ceva, sa am de ce sa te tin in biserica, sa nu pici. Vezi, pana la urma, tot la binele tau ma gandesc....