Fac cinste

Ah, ce zi!!! Bine ca e vineri. Si e scurta. Ce pacat ca Leul meu sade in fata blocului! Cand ar trebui sa imi scuteasca din drumuri! Ce pacat ca nu mai sunt la scoala! Sa imi faca mama prajituri! Si sa ma aduca ea la scoala cu masina! Asa. Sa lasam amintirile care ma chinuiesc, amintirile care ma rascolesc.

Dupa o noapte de fataiala de pe o parte pe alta, cu gandul la ce-am facut si ce-ar fi trebuit sa fac, suna in sfarsit ceasul. In sfaaarsit! Ce noapte lunga si plictisitoare! Bine ca s-a terminat! Tup, jos din pat. Facut dus fara stres gen "hai mai repede". Colocatara mea nu a innoptat acasa. O ora privit sifonierul meu cires cu vanilie. O ora. Ce sa alegem azi? Nu inteleg de ce mai pierd timpul holbandu-ma la toale, din moment ce imi voi pune si azi vesnicii pantaloni si vesnica bluza camasa alba. Ca asa e profi.

Ok... luat toti pantalonii la rand. Incercat sa le gasesc si avantaje si dezavantaje. Oricat incercam eu sa leg o punte intima intre noi, tot blugii imi faceau cu ochiul. Ca in viata. Tot jigodiile ne atrag. Nu si nu. Azi nu. Ma hotarasc la o pereche de pantaloni. Cei mai vechi. Din pacate, imi sunt largi. Sau din fericire? Ii iau sa-i cos, ca sa nu cada de pe mine. Aici, corigenta de la lucru manual isi spune cuvantul. Am cusut un nasture in 45 de minute. Ata se incurca, se innoda, se rupea. Complot, nu altceva. Unghiile ma incurcau. Trebuie sa le tai. E clar. Nu sunt facuta pentru a fi vreo pitzi. Ok, cusut pantaloni.

Camasa alba. Intr-un exces de zel, anul trecut mi-am luat o duzina de camasi. Toate albe. Si toate cam la fel. Cu toate astea, am pierdut alte 20 de minute sa aleg o camasa. Cum vine cu pulovarul gri? Dar cu vesta verde? Cu vesta vine bine, dar aceasta pute a fum. Dintr-o seara cand am mancat pene cu o prietena. Bune pene. Mult fum. In restaurant. Asa ca vesta e o intreaga plantatie de tutun. Ok, imi trebe doar camasa. Fara nimic pe deasupra. Daca fac turturei? Ghinion. Nu-mi place camasa cum vine. E prea boring. Mai caut. Degeaba. Imi pun o bluza primita cadou. De la mama prietenei cu penele. Si cu fumul.

Pantalonul negru, bluza neagra. Fuck. O sa zica lumea ca iar sunt in doliu. Sunt, dar numai sufleteste. Imi trebuie ceva care sa ma mai invie. Sa ma mai deschida la culoare. Imi pun un sal roz. Roooz? Nu e culoarea mea, nu ma caracterizeaza. Dar ma face mai vesela. Biine, fie. Dar doar pentru azi. Dupa doua ore ma privesc in oglinda. Doamne, cat am imbatranit! Fularul ala roz nu ma satisface. O sa intarzii la job. Asta ar fi o noutate. Tocmai eu, care ajung inaintea portarului. Si tocmai azi, cand am o droaie de treburi. Lasa fularul asta ca merge. Pe drumul spre usa, imi pica ochii pe o esarfa. E verde. Merge ca nuca-n perete. Cu haina mea bleumarin si cu geanta maro. Nu mai am timp de nimic. Asta e. Cui nu-i place, sa intoarca privirea. Ceea ce s-a si intamplat.

Ajung la job. La timp. Desi ghetele mele din lac negru (primite tot cadou de la o persoana draga; nu, nu cea cu penele, cea cu strategiile) s-au impotrivit pe fata. La job liniste. Ce surprizica. Toata lumea e in calcul. De aia e atata liniste. Imi vine colega de suferinta. Si pornim pe drumul spre raiul prajiturelelor. Pentru ca azi dam si noi o prajitura. Din putinul nostru, o sa facem cinste. Ca asa-i frumos. Si sanatos. Ok. Ne usura toata afacerea de 200 de Roni. Noi sa fim sanatoase! Mai luaram si beuturica. Ca sa nu ni se usuce gatlejurile. Turcul de unde ne luam noi ciunga, ne zambeste sexos si ne intreaba daca nu luam si o bere pentru colegi. Mai, mai, tu vrei sa ne dea astia afara?

Colegii se bucura. De prajituri. Ca niste copii. Pupaciuni. Urari. Unele pe bune, altele de fatada. Primim si floricele. Crizanteme. Frumos mirositoare. Si frumos ambalate. Eu tin la colegi. Si la floricele. M-am atasat de ei. Si de ele. Fac glume. Ca asa imi place. Sa fiu bufonul lor. Si imi place sa vad oamenii razand. Si imi mai place sa imi spuna "nu esti zdravana, femeie". Pentru ca asta inseamna ca fiecare persoana iese din rutina. Si asculta aburelile mele. Asa ca azi au fost amenintati sa manance toate prajiturele pe care le-am copt toata noaptea. Impreuna cu cofetarii de la Tosca. Mai mult ei.

S-a terminat si ziua de azi. Pfiu!!! Ce bine!!! Ma duc acasa sa sterg geamurile! Lumea fu multumita, prajiturile bune, florile frumoase. Mai trecu un Sf. Andrei la munca. Mai urmeaza si altele si altele. Noi sa fim sanatosi! Si sa nu fim afectati de criza financiara! Hai la multi ani, sa imi traiesc!!!!